Zilele Culturii Române la Dublin (7-25 octombrie 2014)

Zilele Culturii Române la Dublin (7-25 octombrie 2014)

Friday 24 October 2014

Conferința „Geopolitica și cultul personalității” la Trinity College Dublin

În data de 23 octombrie, Zilele Culturii Române la Dublin au programat, la Trinity College, una dintre cele mai prestigioase instituţii academice din Europa, conferința „Geopolitica și cultul personalității”, dedicată marcării a 25 de ani de la căderea comunismului în România și susținută de istoricul Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi fost ministru de Externe al României. Prelegerea a fost precedată de proiecţia documentarului „Un secol pentru România” (2013), realizat de Adrian Cioroianu pentru TVR Internațional, și a continuat cu un dialog al invitatului cu profesorul Balázs Apor, directorul programului masteral de Studii Europene de la Trinity College, despre momentele cruciale din istoria modernă şi contemporană a României.

Profesorul Cioroianu a prezentat momentele-cheie ale istoriei recente a României, integrându-le într-o perspectivă geopolitică largă și explicând diferitele ramificații politico-diplomatice ale acestora. În cadrul sesiunii de Q&A, conferențiarul a răspuns unor întrebări legate de dinamica vieții politice în comunism, relațiile României cu vecinii, perspectivele actuale ale relațiilor dintre Republica Moldova, România și Uniunea Europeană și relațiile României cu URSS în perioada Războiului Rece. 


Adrian Cioroianu: Prezența militară americană în Europa e necesară pentru a împiedica o nouă alianță între Germania și Rusia

Un secol pentru România

Foto: Viorel Hamilton Niculescu

















Wednesday 15 October 2014

Bluza care a schimbat lumea

În cea de-a doua săptămână a Zilelor Culturii Române la Dublin (7-25 octombrie 2014), după câteva zile intense de dialoguri literare, muzică simfonică și film, a venit momentul ca artele vizuale să completeze desenul identității culturale românești în fața publicului irlandez.

În 14 octombrie, în spațiul expozițional al Casei Uniunii Europene din Dublin, a fost vernisată expoziția "Măiastra - Povestea nespusă a iei", realizată de Galeria Galateca împreună cu Institutul Cultural Român și Muzeul Horniman din Londra. Cuvintele de deschidere au fost rostite de d-na Barbara Nolan, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la Dublin, d-na Manuela Breazu, ambasadoarea României în Irlanda, d-na Roxana Gibescu, curatoarea expoziției, iar ca invitat special, dl. Christy Burke, Lordul Primar al Dublinului.

Devenită faimoasă datorită uneia dintre picturile lui Matisse și intrată în modă o dată cu generația hippie, bluza tradițională românească este rezultatul seducător al mai multor secole de inovație sartorială și de creativitate cromatică. "Măiastra" aduce în centrul atenției ia ca obiect de artă, dar și ca simbol identitar. Nucleul expoziției - care a fost prezentată într-o primă variantă la București, în august 2013, de Galeria Galateca împreună cu asociația La Blouse Roumaine - este constituit dintr-o selecție de ii de patrimoniu etalate sub forma unei instalații artistice. Acestea sunt însoțite de cunoscutele fotografii de arhivă ale Majestății Sale Regina Maria în veșminte tradiționale românești, de o serie de 200 de fotografii din perioada interbelică provenind din colecția britanicei Beryl de Zoete, precum și de fragmente de texte antropologice și etnografice ce dezvăluie înțelesurile semnelor cusute pe ii. Li se adaugă mai multe creații recente - opere de artă, obiecte de design contemporan - influențate de motivele și semnele cusăturilor tradiționale, purtând semnăturile artiștilor Aurel Tar și Vlad Tenu, precum și ale designerilor din spatele brandurilor Ziurel, Una ca Luna, The Craft Lab, Lana, RONATIV, Murmur, Iutta, FurgaMurga ș.a.

Expoziția va putea fi vizitată până în data de 24 octombrie.

Foto: Viorel Hamilton Niculescu


























Monday 13 October 2014

Comunismul ca CV: o întâlnire cu Stere Gulea și filmul "Sunt o babă comunistă"

În data de 10 octombrie, a fost rândul filmului - dintre domeniile reprezentate la Zilele Culturii Române de la Dublin - să ocupe prim-planul. Institutul Irlandez de Film a găzduit proiecția specială a peliculei "Sunt o babă comunistă", realizată de Stere Gulea, unul dintre veteranii cinematografiei românești, a cărui filmografie include titluri de referință precum "Iarba verde de acasă" (1978), "Moromeții" (1988) sau "Weekend cu mama" (2009). Seara a fost deschisă de ES Manuela Breazu, ambasadorul României în Irlanda, și de Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român din Londra, care au ținut să le mulțumească participanților pentru entuziasmul cu care au primit toate evenimentele din seria Zilelor Culturii Române și să le aducă aminte că aceasta continuă până spre sfârșitul lunii, cu o ofertă la fel de diversă și atractivă.

Filmul "Sunt o babă comunistă", lansat în 2013, a avut ca punct de pornire romanul omonim al lui Dan Lungu, una dintre cărțile cele mai traduse ale ultimilor ani, și prezintă povestea soților Emilia și Țucu, doi pensionari care duc un trai nu tocmai îndestulat, dar liniștit, într-un orășel de provincie, până ce fiica lor se întoarce peste noapte din Canada, împreună cu logodnicul american. Părinții află curând că tânărul cuplu trece printr-o perioadă frământată, având probleme cu banii și un copil pe drum. Din distribuție fac parte, cu interpretări de zile mari, Luminița Gheorghiu, Marian Râlea și Ana Ularu.

După proiecție, regizorul Stere Gulea, unul dintre invitații speciali ai festivalului, a participat la un foarte viu dialog cu publicul, care a fost moderat de directorul de programe de la IFI, Kevin Coyne. Discuția a atins mai multe subiecte, de la ce înseamnă o adaptare cinematografică reușită a unui roman de succes, la tematica filmului, contextul realizării acestuia și relația regizorului cu actorii, ca și cu personajele sale.

"M-au interesat umanitatea, căldura, dragostea care pot să existe între oameni. Faptul că un cuplu, şi după 40 de ani de convieţuire, poate să aibă tandreţi, mi s-a părut mai important decât disputa pro sau contra comunismului. În ultimă instanţă, în acest film este vorba despre viaţa unor oameni, cu limitele lor… şi e şi viaţa mea într-o măsură", a spus regizorul. După care a adăugat: "Am avut o ambiţie cam naivă: am vrut să-i împac pe români cu ei înșiși".